OSOI Climbing Fest

În perioada 28 Septembrie – 1 Octombrie, la Peștera Osoi, din comuna Vârciorog, va avea loc un festival de escaladă.

Zona este deja pregătită, fiind echipate 30 de trasee dintre care 18 sunt mai ușoare, restul fiind echipate în grotă și sunt dedicate cățărătorilor de top. Organizatorii s-au gândit și la copii care îndrăgesc escalada.

Pe lângă escaladă, pe parcursul celor 3 zile ale festivalului vor fi organizate și alte activități, ca atelierele de escaladă pentru copii și începători, proiecția de film de escaladă, serile la foc cu ceaun și chitară, vizitarea Peșterii Osoi, existând și o tombolă cu premii atractive.

Clubul de Speologie Cristal Oradea va organiza ture de vizitare a Peșterii Osoi, pe parcursul celor 3 zile ale festivalului, echipamentul complet fiind oferit de Aventura Trekking.

Dacă doriți să participați la OSOI Climbing Fest 2017, completați formularul de înscriere la eveniment, www.facebook.com/climbinbihor .

Organizatori acestui eveniment sunt Agenția de Management al Destinației Bihor, Asociația de Escalada CRUX Oradea, Clubul de Speologie CRISTAL Oradea, Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor.

Parteneri principali / Sponsori: Alpin EXPE Mountain Shop / CT Climbing

Sponsor: Vita Line Sport SRL

Parteneri susținători: Serviciul Județean Salvamont-Salvaspeo Bihor, AventuraTrekking, Primăria Vârciorog, Composesoratul ”Măgura” Vârciorog, Pensiunea Agroturistică Poienița, MinorSwing – Hamace, Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR), BivuacMedia, Apuseni Sport, Four Seasons Resort.

Andrei Marcu

Vizitați Peștera Vadu Crișului

La doar o oră distanță de Oradea, în Depresiunea Vadu Crișului, se află frumoasa peșteră cu același nume. Această locație poate fi vizitată de Miercuri până Duminică, între orele 10:00 – 17:00.

Prețul unui bilet este de 10 lej pentru adulți și 5 lei pentru copii, elevi, studenți și pensionari.

Andrei Marcu

Se redeschide pe?tera Altamira din Spania

AltamiraBison

Ministerul spaniol al Culturii va relua vizitele de prob? n pe?tera de la Altamira, din localitatea Santillana del Mar, dup? o pauz? de 12 ani.

Obiectivul primei vizite de prob? vizeaz? analiza impactului prezen?ei oamenilor asupra nivelului de conservare a pe?terii.

Pn? n luna August, pe durata acestor vizite de prob?, n pe?ter? vor intra 192 de persoane. Aceste vizite vor dura cte 37 de minute, iar n fiecare loc al itinerariului, oamenii vor r?mne o anumit? perioad? de timp.

Vizitatorii vor intra n grot? cu salopete, ?epci, m??ti pentru fa??, precum ?i nc?l??minte special?, ei nu vor putea atinge nimic din pe?ter? ?i nici nu le va fi permis? fotografierea sau filmarea.

Pe durata vizitei, cercet?torii vor controla temperatura aerului ?i a rocilor, umiditatea relativ? a aerului, contaminarea la nivel microbiologic, nivelul apei infiltrate, al radonului ?i al bioxidului de carbon.

Pe?tera a fost descoperit? n 1868 de un vn?tor, iar n 1879 au fost descoperite diferite obiecte, precum ?i primele urme ale artei rupestre paleolitice.

Andrei Marcu

Technologia epocii de piatr?, n spa?iu

cave-dweller-chisel

Un compus folosit la scutul termic al sondei spa?iale Solar Orbiter, este inspirat dintr-un pigment utilizat n urm? cu peste 30.000 de ani n picturile rupestre din pe?tera Chauvet din sudul Fran?ei.

Sonda Solar Orbiter, ce va fi lansat? n 2017, va func?iona la doar 42 milioane de kilometri de Soare, unde temperaturile ajung la 520 grade Celsius, pentru a studia erup?iile ?i vnturile solare.

Pentru compara?ie, distan?a medie P?mnt-Soare este de 149 milioane kilometri.

Pentru a supravie?ui n acest infern, sonda trebuie s? fie protejat? de un scut termic din titan multistratificat, a c?rui culoare trebuie s? r?mn? stabil? pe ntreaga durat? a misiunii.

O u?oar? schimbare a propriet??ilor ecranului de protec?ie – felul n care acesta reflect? sau absoarbe radia?ia solar? – ar reprezenta un risc pentru instrumentele sensibile aflate la bordul sondei.

Oamenii de ?tiin?? au descoperit solu?ia n desenele oamenilor preistorici: un pigment negru din lignit, fabricat pe baz? de carbon extras din oase arse.

Compusul ce va fi aplicat pe ecranul termic al sondei Solar Orbiter, este un tip de fosfat de calciu, iar testele au ar?tat c? acesta are o stabilitate foarte bun?.

Andrei Marcu

Defileul ?uncuiu? Vadu Cri?ului

1a

Avndu-?i izvoarele n Podi?ul P?niceni, Cri?ul traverseaz? depresiunea Huedinului ?i apoi intr? ntre masivul vulcano-plutonic al Vl?desei ?i Mun?ii Mese?ului. Adev?rata sa aventur? va ncepe ns? abia dup? cunfluen?ele cu Hen?ul ?i Dr?ganul, ceva mai avale de ultimul sat clujean : Bucea.

Din acel punct, avnd P?durea Craiului n stnga ?i Plopi?ul n dreapta, apele au fier?struit n calcare mezozoice unul dintre cele mai spectaculoase defileuri ale ??rii. Calea ferat? ?erpuie?te de-a lungul apei, pe cnd ?oseaua urc? pe dealul numit Piatra Craiului.

La doar c?iva kilometri aval de Bucea, Cri?ul prime?te aportul v?ii Iadei, venit? tocmai dinspre naltele platouri ale Mun?ilor Bihor. Por?iunea dintre ?uncuiu? ?i Vadul Cri?ului este cea mai spectaculoas? de pe ntreg traseul acestui ru ?i merit? s? poposi?i aici pentru a admira peisajul deosebit ?i pentru a descoperi o serie de valori naturale felurite. Aceast? por?iune a fost declarat? rezerva?ie ?tiin?ific? de c?tre Academia Romn? pentru prima dat? n 1955.

Intrat n depresiunea Vadului, grabenul situat ntre mun?ii P?durea Craiului ?i cei ai Plopi?ului, Cri?ul Repede se va domoli u?or, f?r? ns? s? ?i piard? din vigoare. Din dreptul ora?ului Ale?d parcursul s?u este presat cu o salb? de lacuri artificiale, iar nainte de intrarea n Oradea el p?r?se?te definitiv zona montan?.

Zona marelui meandru al Cri?ului Repede, chiar nainte de intrarea n sat, ad?poste?te o serie de pe?teri importante pentru descoperirile paleontologice care s-au f?cut aici:

Pe?tera Napi?tileu mormnt cu un bogat inventar, care a apar?inut probabil unei c?petenii din perioada Hallstatt. Al?turi a fost descoperit ?i un vas dacic , datat pe baza unei monede emise de ora?ul Dyrrachium ( sec. 1-2 .C.). Depozit fosilifer Pleistocen superior.

Pe?tera Ungurului (par?ial vizitabil?, amenajat? turistic, iluminat?, ad?poste?te colonii de lilieci), cu portalul s?u impresionant. Aici se afl? o sta?iune arheologic? situat? la nivelul plan?eului. Au fost descoperite 15 vase, piese de bronz ?i amulete hallstattiene ?i, fragmente ceramice lucrate la roat? n perioada sec. IX-XI, apar?innd culturii Lesiana.

Cercet?rile speologice efectuate de T.Borodan ?i I.Cociuba n aceast? pe?ter? au condus, pe lng? jonc?ionarea Pesterii Moanei cu Pestera Lesiana, la a descoperirea unor piese ceramice apar?in?toare culturii de vad. Punct fosilifer cu Ursus spelaeus.
Tot aici se g?se?te un traseu de tip via ferrata care poate fi parcurs relativ u?or de oricine, precum ?i o falez? echipat? pentru escalad? sportiv? (zona cabanei Zenovia, pe malul apei), care num?r? circa 15 trasee.

Canionul Prul Tare localizat pe malul stng al Cri?ului, n imediata apropiere a Pe?terii Ungurului. Fortifica?ie de tip „pinten barat” din epoca fierului, situat? pe Dealul Simionului.

De aici porne?te Valea Mi?idului (afluent al Cri?ului Repede, vine de pe malul s?u stng), care la rndul ei ad?poste?te zeci de pe?teri ?i e parcurs? de marcajul turistic triunghi albastru, ce vine de la Cabana Pe?tera din Defileul Cri?ului Repede, mergnd pn? la Pe?tera Lesiana (n total 12 km). Valea are un sector de chei cu o lungime de peste 2 km.

Pe?tera Vntului – situat? deasupra izbucului din Poiana Frnturii (mai jos de V. Mi?idului), este cea mai lung? pe?ter? din Romnia. Cercet?rile intreprinse de c?tre Clubul de Speologie C.S.A. Cluj-Napoca, au condus pn? n prezent la topografierea a cca 50 km de galerii.

Pe?tera Vntului este de o importan?? ?tiin?ific? deosebit?, motiv pentru care accesul se poate face doar cu acordul ?i n prezen?a unor ghizi autoriza?i ai C.S.A. Cluj. Dintre elementele de maxim interes amintim Meandrele „Emil Racovi??”, Galeria 1 mai, speleotemele de aragonit ?i gips respectiv depunerile minerale negre, ale c?ror compozi?ie reprezint? o raritate pe plan mondial.

Satul ?uncuiu? – prima atestare documentar?: 1256. Este punct de plecare pentru platoul carstic Zece Hotare, o zon? deosebit de frumoas? ?i care se preteaz? drume?iei ?i speologiei. Ad?poste?te 10 c?tune izolate ?i Pe?tera B?trnului ?i este dominat de relieful exocarstic, cu forme precum doline, lapiezuri, ponoare. Ad?poste?te multe gospod?rii tradi?ionale ?i aici se practic? v?r?ritul. Platoul este greu accesibil iarna.

Izbucul ?i P. Izbndi? – n Pe?tera Izbndi? (localizat? la baza platoului Zece Hotare) au fost descoperite mai multe fragmente ceramice din perioadele Co?ofeni ?i Hallstatt al?turi de resturi de Ursus spelaeus. De aici porne?te marcajul turistic cruce albastr?, ce urc? pe platoul Zece Hotare ?i merge la P. B?trnului (n total 8 km).

Rezerva?ia mixt? a Defileului Cri?ului Repede ocrote?te valorile peisajului deosebit, pe?terile ?i fauna cavernicol? a acestora, dar mai ales flora deosebit?. Pere?ii de calcar prezint? o flor? sudic?, vestigiu al unei vegeta?ii xeroterme (Ceterach officinalis, ferifa balcanic?). Aici convie?uiesc specii europene alb?stri?a, untul vacii) cu specii eurasiatice (omagul galben), mediteraneene (fierea p?mntului), circumpolare (floarea pa?tilor) ?i specii carpato-balcanice (brndu?a, feriga).

Specii protejate: dedi?elul ?i laleaua pestri??, ceapa s?lbatic?, iarba surzilor. Fauna cuprinde diferite specii de amfibieni, reptile (inclusiv vipera), mamifere mici (dintre care toate speciile de lilieci sunt protejate prin lege), dar ?i mai mari (c?prioar?, vidr?, mistre?, jder de p?dure, vulpe, lup). Aici tr?iesc peste 70 de specii de p?s?ri (mierla, cinteza etc.), inclusiv r?pitoare (vnturelul ro?u, uliul p?s?rar, ?oimul), dintre care multe sunt protejate.

Pe?tera de la Vadu Cri?ului este rezerva?ie speologic? datorit? faunei cavernicole deosebite. Este parte integrat? a rezerva?iei mixte. Pe?tera poate fi vizitat? n compania unor ghizi autoriza?i.

n pe?tera Casa Zmeului se g?se?te o construc?ie din sec XIII („Vama S?rii”) care ad?postea un oficiu vamal. n documente apare sub denumirea de „Portus Crisy”.

ntre 1868-1896 au fost descoperite: un tezaur de monede feudale maghiare emise n perioada 1503-1536, monede feudale din sec XVI-XVII .

Trgul de la Vama S?rii este un eveniment local cu tradi?ie, ce are loc aici n prima duminic? din luna iunie. n Vadu Cri?ului se mai g?sesc c?iva me?teri olari care produc ceramic? alb?, acesta fiind unul din pu?inele centre de ol?rit de acest fel din ?ar?.

Krisztin Horvth

IMG_1354

IMG_7590

IMG_8257